INIMA

INIMA pompeaza sânge in intregul corp, asigurând oxigen si hrana organelor si tesuturilor, aproximativ de marimea unui pumn este situata in partea superioara a corpului, in spatele cutiei toracice, fiind aproape inconjurata de plamâni.
Inima nu este o simpla pompa; ea este alcatuita din doua pompe asezate una lânga cealalta, fiind separate de un perete gros si rezistent numit sept. Cele doua parti bat in armonie una cu cealalta, partea din stânga a inimii pompeaza sânge cu un continut scazut de oxigen spre plamâni, prin intermediul scurtelor artere pulmonare. In plamâni sângele colecteaza o rezerva noua de oxigen, apoi se intoarce in partea stânga a inimii prin intermediul venelor pulmonare.
Partea stânga a inimii este mai mare decât cea dreapta si are multe fibre musculare. De aici sângele cu oxigen este transportat prin aorta in tot corpul pâna la degetele de la mâini si picioare. Dupa ce are loc schimbul de gaze, sângele se intoarce la inima prin vene, apoi trece in cavitatea dreapta de unde va fi trimis la plamâni.
Fiecare din cele doua cavitati ale inimii este bicamerala; camera superioara, asemanatoare cu o punga groasa si elastica- atriu – are functia unei „camere de asteptare” pentru sânge; camera inferioara are pereti mai grosi si mai multe fibre musculare – ventricul – produce presiunea necesara pentru ca sângele sa fie expulzat in artere. Intre fiecare atriu si fiecare ventricul se afla o valva. Valvele determina sângele sa circule in directia corecta, de asemenea exista valve la fiecare ventricul, prin care sângele patrunde in arterele principale: valva pulmonara in dreapta (spre plamâni) si valva aortica in partea stânga.
Faza de contractie se numeste sistola. In aceastaa faza ventriculele se contracta puternic, fortând sângele sa curga in artere prin valva pulmonara si aortica.
Inima unui adult are aproximativ 5 litri de sânge, inima ii pompeaza fara oprire intr-un circuit neintrerupt.
Muschiul care alcatuieste masa inimii – muschiul cardiac sau miocard nu oboseste niciodata, se contracta fara oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. In timp ce pompeaza inima devine mai mare iar apoi mai mica la fiecare bataie, miscarile sunt line datorita invelisului alunecos si umed – pericard. Interiorul inimii este protejat de sângele ce curge prin el cu presiune mare de un invelis special – endocard. Vasele capilare duc sângele in fiecare parte a muschiului inimii. Inima are propriile vase de sânge numite artere coronariene, care se ramifica din artera principala- aorta - inaintea intrarii in inima.